Din istoria blogosferei evanghelice – 1 septembrie

2008 – Dănuț Mănăstireanu: Limbaj protestant vs. limbaj ortodox

„Cele două tradiţii despre care discutăm aici împărtăşesc paradigme teologice foarte diferite, ceea ce are un impact major asupra gândirii şi, implicit, a terminologiei folosite de cele două comunităţi. Paradigma teologică occidentală, de care ţine protestantismul, este influenţată în chip major de catolicism şi împărtăşeşte o viziune mai degrabă juridică asupra relaţiei dintre Dumnezeu şi umanitatea aflată sub blestemul păcatului adamic. […]

Paradigma teologică răsăriteană, de care ţine ortodoxia, pune accentul în mod preponderent pe dimensiunea ontologică şi relaţională a raporturilor între Creator şi creatura lui căzută. Astfel, prin păcat, omul s-a rupt de comuniunea cu Creatorul său şi ontologia lui (starea de fiinţă creată „după chipul lui Dumnezeu”) a fost afectată în mod radical, dar în niciun caz în mod total, de păcat. În această paradigmă teologică, singurul model soteriologic valid este sinergismul (lit. „lucrare împreună”) – concepţia potrivit căreia voinţa omului şi harul lui Dumnezeu colaborează în lucrarea de mântuire a omului.”

2009 – Alin Cristea: Picură frunze

2010 – Vasilică Croitor: Răscumpărarea memoriei (1)

Vasilică Croitor: “Este datoria generației actuale de credincioși să își asume misiunea deconstrucției și reformei morale, instituționale și spirituale. […] Lecția trecutului trebuie însușită, astfel încât generațiile următoare să nu mai fie victime ale ignoranței. Oricât de dureros ar fi acest proces, asumarea adevărului va fi o lecție pentru generația tânără din România. Altfel, modelele compromisului și lașității vor prima întotdeauna față de cele ale adevărului și curajului.”

2011 – Teofil Stanciu: Creștinul consumator (III)

„Nu trebuie uitat și că suntem, ontologic, niște consumatori. N-avem nimic ce să nu fi căpătat, nimic bun nu putem da numai cu de la noi putere. Or dacă așa stăm la nivel ființial, atunci cu siguranță că, într-o eră a consumerismului, ne pândesc mari pericole pe toți, indiferent cât de activi sau pasivi am părea din exterior. În consecință, problema care trebuie rezolvată în primul rând e una interioară și presupune separarea nevoilor noastre fundamentale autentice de apucăturile deprinse din spiritul epocii.”

2013 – Eugen Matei: J. H. Rushbrooke și libertatea religioasă a baptiștilor români

„Unul din cei mai ardenți apărători ai libertății religioase, care a luptat mult pentru aceasta în Europa, și în particular în Romania, a fost Dr. James Henry Rushbrooke (1870-1947), susținător al Alianței Mondiale Baptiste încă de la primul ei congres în 1905 și mai târziu lider al acesteia. După Primul Război Mondial Alianța a avut nevoie de informații corecte despre situația baptiștilor în Europa și a încredințat responsabilitatea adunării acestor informații lui Rushbrooke din partea Angliei și Dr. C.A. Brooks din partea Bordului de Misiune al Convenției Baptiste de Sud din SUA. Rushbrooke era bine calificat pentru această misiune. În 1915, la dispoziția Uniunii Baptiste din Marea Britanie și Irlanda, a publicat ceea ce este probabil prima istorie a baptiștilor de pe continentul european. Aceasta este o carte editată, fiecare secțiune fiind scrisă de un slujitor eclesial din zona despre care a scris. O excepție a fost făcută cu privire la Ungaria (implicit Transilvania), întrucât de pe la 1900 baptiștii maghiari și germani se divizaseră și cineva autohton nu ar fi putut scrie o istorie obiectivă. Divizarea a fost rezolvată pe la 1908 cu arbitrajul Alianței Mondiale. În 1908, în urma împăcării, s-a format o singură Uniune Baptistă în Ungaria, iar Dr. Rushbrooke a prezidat la actul oficial de inaugurare acesteia.

NOTĂ: Cartea lui Rushbrooke poate fi citită sau descărcată în format pdf de pe internet. Informații despre baptiștii români din România veche sunt în capitolul despre baptiștii din Balcani și despre cei din Transilvania în capitolul despre Ungaria.”

2013 – Alin Cristea: Mogulii blogosferei evanghelice – Toamna 2013

2015 – Revista România Evanghelică Nr. 3 – August 2015

Lucrurile care nu se văd: Conferinţa nevăzătorilor creștini, Oradea 2015 – Alin Cristea
Oameni cu probleme din Biblie – Petrică Jurcuț
Măreția milei – Teofil Stanciu
Declarație de durere – Dionis Bodiu
Poezii – Rodica Andrievici
Conferinţa Naţională a Femeilor, Mamaia 2015 – Ligia Seman
File din memoria baptiştilor români din Ungaria – Mihaela Bucin
Începuturile mișcării baptiste în Banat. Istoria primei biserici baptiste din sud-vestul României – Marius Cimpoae
Ce sunt baptiștii – protestanți sau neoprotestanți? – Marius Silveșan
Pastori penticostali: Ciprian Bârsan
Actele de cult la Creştinii după Evanghelie – Bogdan Emanuel Răduţ
O pagină dintr-o carte: Extraordinara aventură a credinței
Almanah evanghelic (3)
Noutăţi editoriale
Cronica Evanghelică – Anul 1990

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s