2007 – Marius Cruceru: Ce este un intelectual evanghelic?
„Unii ar spune că termenul evanghelic se referă la denumirea unui grup de confesiuni neoprotestante. Da, este o posibilă accepţiune a termenului. Dacă este nevoie, revenim.
O altă accepţiune a termenului rezultă prin reacţie faţă de teologia liberală. Teolog evanghelic este acela care nu este teolog liberal. Teolog evanghelic este acela care îşi articulează sistemul filozofic pornind de la presupoziţia că Biblia în întregimea ei este inspirată şi nu poate fi tratată doar ca un text literar. Aici este multă vorbă. Voi căuta definiţiii mai precise, dacă mă ajutaţi.
Cert este că teologii evanghelici se văd pe ei înşişi metaconfesional, nu ecumenic, ci dincolo de graniţele propriei denominaţii. Exempli gratia – teologi anglicani, luterani, baptişti, penticostali, creştini după evanghelie etc. se numesc pe ei înşişi evanghelici, reuniţi fiind în jurul acestei idei legate de autoritatea Sfintelor Scripturi.”
2011 – Dionis Bodiu: Punți de comunicare
„…oricât n-am vrea noi să recunoaştem, imaginea Păstorului cel Bun nu prea are succes în mediile citadine; în orice caz transmite mult mai puţin decât o făcea atunci când Isus o spunea oamenilor de rând din Galileea. Este, pentru o mare parte civilizaţiei moderne, o imagine idilică, emoţionantă chiar, dar golită de conţinutul ei iniţial. Alte imagini biblice, cum ar fi aceea de tată pot avea impact neîngrădit geografic, sunt mai fiabile, dar au şi ele limitările lor. Este posibil ca într-un anume fel să arate această zugrăvire a lui Dumnezeu pentru un om care a avut o copilărie normală, şi într-un fel cu totul diferit pentru cineva care a crescut fără tată, abandonat, sau care, mai grav, a fost abuzat în copilărie.
Pentru mine comunicarea dintre oameni este o provocare permanentă la ajustarea limbajului şi întărirea relaţiilor, pentru a fi înţeleşi de oameni, pentru a-i înţelege. Deseori îmi pun întrebarea dacă pot să transmit ceva semnificativ celor din jur, dacă le pot comunica cu adevărat ceea ce am găsit de preţ pe lumea asta. Nu am un răspuns la această întrebare. E o taină aici, care nu are de-a face cu abilităţi, cu deprinderi, cu învăţătura primită anterior; de aceea, în timp ce eu trebuie să fiu credincios în ceea ce mi s-a dat, înţeleg că roada nu depinde mine.”
2014 – Mai mult decât simple păreri (23)
Ravi Zacharias: “Dezvoltarea caracterului include disciplina studiului, mai ales a studiului echilibrat. Studiul este cea mai bună resursă pentru formularea unor răspunsuri inteligente și coerente. În vremea noastră suntem martorii unei creșteri exponențiale a cunoașterii, și este parte a chemării noastre creștine să muncim din greu ca să înțelegem cât mai mult din problemele pe care trebuie să le abordăm. Sunt nevoit să spun ceva ce ar putea să-i jignească pe unii, dar trebuie s-o spun. Intrați în orice librărie creștină și uitați-vă atent în jurul vostru. Secțiunile cu cărți despre miracole, daruri, sfaturi practice și cu lecturi ușoare sunt pline. Cărțile acestea sunt utile până la un punct. Unele sunt scrise de scriitori profunzi. Dar vei căuta zadarnic printre rafturi hrana intelectuală de care avem atâta nevoie.
Epistola către romani a stârnit probabil mai mult ca oricare alta de-a lungul secolelor mințile teologilor: Augustin, Luther, Melanchthon, Wesley și așa mai departe. Viața lor a fost schimbată de această carte. Este înțesată de doctrină și prezintă sistematic natura credinței, iar firul adevărului teologic o străbate încă de la începuturile creației. Dar cereți oricărui tânăr care frecventează biserica să vă spună despre ce este vorba în această carte și veți fi surprins cât de puține știe despre ea.” (p. 383)
RoEvanghelica 